FeedPrezicerea Naturii
Din natură noi venim,
Iar acolo ne vom duce,
Căci privind neîntoarcem
Dintr-o lume fără sens
Spre pedeapsa cruntă
Dată de spiritul prins
În judecata infinită
Şi durere neplătită.
Pedepsiţi noi vom fi,
Căci Natura am rănit
Şi totul am prăpădit,
Iar dacă tot vom asupri,
Pedeapsa se va mări
Şi sufletul ne va fi distrus,
Fără de impuls,
Doar de judecata dată
De Natura cea curată.
Multe performante sunt relative. Totusi, numeroasele si variatele recorduri ale animalelor sunt vesnice subiecte de actualitate. Subiecte cu atat mai interesante cu cat, la fel ca in lumea recordurilor sportive, performantele nasc discutii in contradictoriu. Veti vedea.
Dintotdeauna, oamenii au fost pasionati de recorduri: au dorit sa afle, sa faca sau sa aiba “ceva” care sa fie cel mai mare, cel mai mic, cel mai scump, cel mai iute, cel mai frumos, cel mai… cel mai…
E vorba de stravechea si innascuta inclinatie a oamenilor spre competitie. Ce altceva este recordul daca nu o iesire din mediocritate, o insusire care te ridica, intr-un fel sau altul, deasupra altora (sau te coboara sub ei); in orice caz, te scoate din masa anonima a celor de un fel cu tine, facandu-te sa fii un fel – ciudat si efemer – de lider sau chiar de erou?
Si cum pe noi, oamenii, ne intereseaza recordurile, ne intereseaza recordurile tuturor. Am extrapolat pasiunea noastra pentru “cel mai…” chiar la natura, desi natura numai asta n-a avut in vedere atunci cand si-a alcatuit creatiile.
Animalelor nu le pasa de recorduri, ele isi vad de vietile lor individuale si de vietile lor ca specii, cu alte cuvinte, de evolutia lor. Lupta pentru supravietuire iar competitia intre ele are loc in scopuri mult mai importante decat o celebritate efemera.
Dar, pentru ca fiecare specie este ceea ce este, iar noi, oamenii, suntem pasionati de recorduri, va prezentam in acest articol cateva dintre “recordurile naturii”. O precizare importanta: nici persoanele de meserie, cele care studiaza de zeci de ani fluturii sau gandacii, nu sunt intotdeauna de acord asupra unor recorduri. Nu este la fel de simplu ca atunci cand vine vorba de cel mai lung pod sau de cea mai inalta cladire. Podul e unul singur si lungimea lui e una si aceeasi, pe cand vietuitoarele sunt nenumarate (exista 30.000 de specii de gandaci, fiecare reprezentata prin cine stie cate milioane de exemplare), iar “performantele” lor variaza de la individ la individ, ceea ce face ca lucrurile sa fie tare complicate si sa devina subiect de dispute stiintifice.
Apar comentarii chiar si asupra felului in care au fost facute masuratorile, ca sa nu mai vorbim de credibilitatea relatarilor venite de la diversi martori oculari. Povestile oamenilor junglei despre serpi anaconda lungi de peste 15 metri sunt sau nu sunt de crezut? Poate ca exista asemenea serpi, poate ca e vorba despre o eroare de apreciere… Cine poate sti?
Cel mai mare fluture
Fluturele cap de sarpe (Attacus atlas)
Unde traieste: sud-estul Asiei
Dimensiuni: anvergura 25-28 cm
Ce mai stim despre el: E considerat insecta cu cea mai mare suprafata a aripilor: cca 400 cmp. Recordul de anvergura – distanta dintre varfurile aripilor – apartine speciei Thysania agrippina, din America de Sud.
Cel mai mare gandac
Gandacul-elefant (Megasoma sp.)
Unde traieste: America de Sud
Dimensiuni: cca 13 cm lungime, 30 g greutate
Ce mai stim despre el: Cinci specii isi disputa titlul de “cel mai mare”. Gandacii-elefant par a fi cei mai voluminosi si mai grei. Cifra de 30 g se refera la un exemplar dintr-o colectie; exemplarele vii sunt, desigur, mai grele.
Cel mai mare peste
Rechinul-balena (Rhincodon typus)
Unde traieste: vestul Oceanului Atlantic
Dimensiuni: 12 m lungime, 13 t greutate
Ce mai stim despre el: Se hraneste cu pesti, moluste si crustacee; in ciuda dimensiunilor coplesitoare, nu este periculos pentru om. Este o specie destul de rara si de putin cunoscuta.
Cel mai mare sarpe
Anaconda verde (Eunectes murinus)
Unde traieste: America de Sud
Dimensiuni: 10 m lungime, peste 100 kg greutate
Ce mai stim despre el: Chiar daca, oficial, recordul de lungime ii apartine pitonului reticulat din Asia (Python reticulatus), anaconda este considerat de catre specialisti drept sarpele cel mai solid, ca volum si masa corporala.
Cea mai masiva reptila
Crocodilul de mare (Crocodylus porosus)
Unde traieste: Australia
Dimensiuni: pana la 8 m lungime, 1,5 t greutate
Ce mai stim despre el: Poate trai atat in apele dulci, cat si in cele salmastre (salcii) de la gurile fluviilor. Se hraneste cu pesti, serpi, pasari acvatice, mamifere, chiar si cu alti crocodili.
Cea mai mare soparla
Varanul din Komodo (Varanus komodoensis)
Unde traieste: insula Komodo si alte cateva insulite din Indonezia
Dimensiuni: 3 m lungime, 80 kg greutate
Ce mai stim despre el: Carnivor, ataca mistreti, cerbi si capre; daca nu are succes la vanatoare, se multumeste cu cadavre. Distrugerea padurilor indoneziene afecteaza grav aceasta specie.
Cea mai lunga migratie
Chira arctica (Sterna paradisaea)
Unde traieste: tundra arctica
Dimensiuni: 35 cm lungime, 300 g greutate
Ce mai stim despre ea: Recordul ei consta in lungimea incredibila a calatoriei pe care o face in fiecare an: 30.000 km. Chira arctica migreaza, in fiecare an, de la Cercul Polar de Nord pana in Antarctica si inapoi.
Singurele pasari care pot zbura inapoi
Colibri (Trochilidae)
Unde traiesc: America de Nord, Centrala si de Sud
Dimensiuni: Exista cca 300 specii de colibri, cea mai mica – Mellisuga helenae – are doar 5 cm lungime, cea mai mare – Patagona gigas – ajunge la 21 cm.
Ce mai stim despre ele: Se hranesc cu nectar si contribuie la polenizarea unor plante.
Cea mai mare pasare
Strutul african (Struthio camelus)
Unde traieste: Africa
Dimensiuni: 2,5 m inaltime, 130 kg greutate
Ce mai stim despre el: Povestea cu ascunderea capului in nisip nu e adevarata, iar poza de aici e doar pentru amuzament. Strutul african este si pasarea care depune cele mai mari oua, in marime absoluta: 1,5 kg.
Pasarile care depun cele mai mari oua
Kiwi (Apteryx sp.)
Unde traiesc: Australia
Dimensiuni: de marimea unei gaini, cantaresc cca 1,8 kg
Ce mai stim despre ele: Oul depus de kiwi cantareste cam 25% din greutatea pasarii. Pentru comparatie, e ca si cum o femeie de 60 kg ar naste un bebelus de 15 kg.
Cel mai mic mamifer
Chitcanul etrusc (Suncus etruscus)
Unde traieste: Africa, Asia, sudul Europei
Dimensiuni: 3,5-5 cm lungime, 2 g greutate
Ce mai stim despre el: Imparte titlul cu o specie de liliac din Thailanda: liliacul-bondar (Craseonycteris thonglongyai).
Cel mai mare mamifer
Balena albastra (Balaenoptera musculus)
Unde traieste: in toate oceanele
Dimensiuni: 30 m lungime, 170 t greutate
Ce mai stim despre ea: Balenele nu au dinti, ci fanoane (lame de consistenta cornoasa, foarte dese), prin care filtreaza apa, retinand crustaceele marunte; acestea constituie hrana lor, din care consuma cateva tone pe zi.
Cel mai rapid mamifer
Ghepardul (Acinonyx jubatus)
Unde traieste: Africa
Dimensiuni: 1,3 m (corpul), plus o coada de 80 cm; 60 kg
Ce mai stim despre el: Poate atinge viteza de 110 km/h, chiar daca doar pentru cateva secunde (suficient pentru a prinde erbivorele iuti ale savanei). Si are nevoie doar de doua secunde pentru a ajunge de la 0 la 75 km/h.
Adunarea Generala a Organizatiei Natinilor Unite a decis in 1972 ca ziua de 5 iunie sa devina Ziua Mondiala a Mediului pentru o constientizare publica asupra schimbarilor climatice si de stimulare politica si sociala.
Editia din acest an are ca tema “Planeta ta are nevoie de tine! Uniti in combaterea schimbarilor climatice”, este gazduita de capitala mexicana – Ciudad de Mexico si aduce in prim plan promovarea investitiilor in surse de energie regenerabila, infrastructuri de ecosistem si procese de productie eficiente din punct de vedere energetic.
In fiecare an, Ziua Mondiala a Mediului este sarbatorita in intreaga lume prin manifestari artistice, intreceri sportive, plantari de copaci, campanii de reciclare si curatenie si alte actiuni in folosul comunitatii.
„Saptamana Mediului Tau”
Ministerul Mediului (MM) a marcat Ziua Mondiala a Mediului cu o serie de actiuni organizate in perioada 1-6 iunie 2009, atat la nivel central, cat si la nivel local, prin campania “Saptamana Mediului Tau”.
De ziua Ecologizarii, pe 4 iunie, toate institutiile de mediu din tara au organizat ample actiuni de strangere de deseuri in parcuri, pe cursuri de ape sau in padurile din apropierea marilor orase. Echipa de baza a fost alcatuita din angajatii institutiilor de mediu: ANPM, ANAR, Garda de Mediu. Lor li s-au alaturat numerosi voluntari din ONG-uri, licee si administratia locala. Actiunile de ecologizare s-au desfasurat nu doar în interiorul oraselor, dar si în zonele de agrement de la marginea oraselor si în Parcurile Nationale.
„Saptamana Mediului Tau” va culmina, pe 5 iunie, la Bucuresti, cu Gala de Excelenta pentru Mediu, festivitate ce va reuni la Palatul Parlamentului, peste 400 de invitati, atat oficialitati din tara si din strainatate, cat si ONG-uri, agenti economici implicati in proiecte de mediu si reprezentanti ai mass-media.
Campania ecologica se incheie, sambata, 6 iunie la malul marii, cu o intrecere intre mijloace de transport ecologice, respectiv biciclete si veliere, pe traseul Mangalia – Constanta.
De ziua mediului va fi lansat in premiera mondiala documentarul cu tematica eco “Acasa” (Home). Difuzarea se va face simultan in 50 de tari, printre care si Romania, productia putand fi vizionata la TIFF in Cluj, dar si la cinematografele din Bucuresti (Bucuresti Mall si Plaza Romania).
Documentarul regizat de fotograful de renume mondial Yann Arthus-Bertrand surprinde imagini tulburatoare despre impactul speciei umane asupra plantei si avertizeaza ca urmatorii 10 ani vor fi decisivi pentru a inversa cursul evenimentelor.
Surse: MM, euractiv.ro
http://www.unep.org/wed/2009/english/
APA
Apa este tot mai rara si scumpa, la nivelul intregii planete. Trebuie sa invatam sa o economisim si sa ne protejam resursele.
Cum sa ECO’nOMisim apa…
Schimbarea dura a climei face ca apa sa fie tot mai rara si scumpa, la nivelul intregii planete. Nici noi nu facem exceptie. Pe zi ce trece, va fi tot mai important sa stim cum sa o economisim, mai ales ca volumul consumului casnic reprezinta 65% din consumul total. Iata cateva sfaturi de folos:
O familie obisnuita poate economisi pana la 68 000 litri de apa pe an inchizand robinetul in timpul spalarii vaselor, spalatului pe dinti sau spalarii masinii.
Doua bidoane de 2 litri umplute cu apa puse in rezervorul vasului de toaleta reduc consumul de apa cu 20%
Nu dezgheta produsele alimentare congelate lasand apa sa curga peste ele la infinit.
ECO’n’OM-ul
Garda Na†ionala de Mediu îsi propune sa realizeze in 2010 un proiect inedit la nivel national care sa implice in special noua genera†ie, cadrele didactice dar si opinia publica in general.
In acest scop Garda va colabora cu Inspectoratele scolare, cu ONG-uri, dar si cu toti agentii economici interesati sa sustina un astfel de program educational.
Programul va urmari realizarea de jocuri si concursuri care sa antreneze elevii in actiuni de economisire a resurselor naturale (apa, padurea etc.), educarea in sensul separarii deseurilor (plastic, hartie, sticla, metal), intreprinderea de actiuni mai putin poluante pentru mediu si pentru sanatate, toate avand scopul final de a crea un ECO’n’OM.
Garda va da posibilitatea copiilor sa-si exprime opiniile, sa-si ‘’afiseze’’atitudinea si sa “despice firul in patru” pe site-ul creat special pentru ei. Rubricile acestuia permit o interactionare rapida a copiilor din toate colturile tarii. Generatia “Gardienii Mediului” are rubrica de voluntariat, poate vorbi pe forum, are propriul ziar on-line (Gardianul Mediului) si rubrica de jocuri si concursuri. Este un site pe care l-am creat cu ajutorul copiilor si care va ramane al lor, este un mod de interactiune a tinerei generatii dar si un spatiu de unde vom afla cele mai arzatoare probleme ale copiilor. Oricand pot fi trimise sesizari din tara, fotografii ale realizarilor lor in protectia mediului sau ganduri bune pentru un viitor mai bun. Nu lipseste rubrica Fii ECO’n’OM! de unde avem cu totii de inva†at si unde putem veni cu sfaturi din experienta noastra.
Va invitam sa accesati incepand de astazi, www.gardianulmediului.gnm.ro, si sa preluati, atunci cand considerati oportun, informatii furnizate de catre cei ce trebuie sa ne asigure viitorul.
Vom informa presa, opinia publica despre pasii pe care îi vom face în derularea acestui proiect, proiect ce se bucura de sustinerea unor oameni si companii minunate , unor asociatii implicate în proiecte nationale de reciclare a deseurilor.
I-am avut alaturi si îi vom avea în continuare pe copiii de la Liceul Interna†ional de Informatica Bucuresti, (care vor preda stafeta în organizarea unor de spectacole de educatie ecologica, colegilor din toata tara), Inspectoratele Scolare, Asocia†ia Românå pentru Reciclare ROREC, Asocia†iile ENVIRON ßi ECOTIC, doamna Liliana Turoiu Udrea care îsi va pune toata priceperea în a crea costumele copiilor, Oracle România si Coca Cola România, agen†iile Amprenta si Inga Media care ne-au ajutat întotdeauna sa gasim mijloacele potrivite si ECO’n’OMice de concep†ie si realizare a unor astfel de proiecte, postului Realitatea FM care nu este la prima ‘’abatere’’ de acest gen.
Punem un accent deosebit pe implicarea mass-media si ne dorim sa vedem ca ve†i puncta prin mijloacele specifice pasii pe care trebuie sa-i facem pentru ca fiecare dintre noi sa devina ECO’n’OM.
Semnat de :Silvian Ionescu
Comisar General
Garda Na†ionalå de Mediu
PLANUL NATIONAL DE COMBATERE A TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI
Cuprins
Introducere
Contextul naţional şi internaţional
Elemente de caracterizare a pădurilor din România
Obiective
Definirea activităţilor ilegale
Cauzele producerii tăierilor ilegale
Măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale de arbori
Cuantificarea rezultatelor controlului
1. INTRODUCERE
Amploarea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din ultimii 15 ani a depăşit sfera de interes a specialiştilor din domeniul silviculturii, devenind o preocupare constantă a întregii societăţi. Atenţia asupra acestui fenomen a fost atrasă şi de inundaţiile şi alunecările de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii, calamităţi care au fost puse in legătură de cauzalitate cu tăierile masive de arbori din zonele afectate. Concomitent, în zonele sudice ale tarii au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie si tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. În atenţia opiniei publice au intrat şi tăierile ilegale din ariile naturale protejate şi din zonele turistice ale ţării, care au condus la crearea unei imagini negative, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, cu privire la administrarea pădurilor din România.
Numeroase campanii de presă încercă să sensibilizeze opinia publică şi să determine factorii decizionali să intervină în stoparea fenomenului.
2. Contextul NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL
2.1. Contextul naţional
Contextul national joaca un rol important in pre-determinarea obiectivelor si a mijloacelor planului de actiune pentru combaterea activitatilor ilegale in domeniul forestier.
In plan general, combaterea activitatilor ilegale este parte a politicilor publice de reducere a infractionalitatii si de lupta contra coruptiei. Combaterea activitatilor ilegale are o componenta importanta de control. Cu privire la aceasta, Planul de actiune pentru implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2005-2007 prevede o serie de masuri legate de activitatea de control/inspectii a operatorilor economici; actualizarea strategiilor sectoriale si a planurilor de actiune in sectoare publice vulnerabile, cu precadere institutii de control si politie; elaborarea si diseminarea codurilor de conduita pentru diversele sectoare publice, etc.
In plan sectorial, Strategia de dezvoltare a sectorului forestier in perioada 2001-2010 are printre obiective armonizarea legislatiei nationale cu legislatia specifica a UE, conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte semnatara (ENA FLEG, FLEGT si MCPFE), precum si adaptarea cadrului normativ specific activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului la cerintele si conditiile de protectie si conservare a mediului. Programul forestier national arata ca se impun masuri ferme de stavilire a taierilor ilegale (punct 3.4) si ca se impune coordonarea unitara a politicilor si strategiilor din sectorul forestier la toate nivelurile de activitate (punct 2.9). Combaterea taierilor ilegale este parte integranta a procesului de implementare a strategiei forestiere nationale si a programului forestier national, prin faptul ca se asigura astfel o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor.
2.2. Contextul international
In Programul de Actiune al G8, adoptata in 1998 de catre ministrii afacerilor externe ai grupului, stoparea taierilor ilegale apare ca unul din cele cinci domenii de actiune. Aceasta a impulsionat discutiile asupra subiectului, astfel incat in 2003 Comisia Europeana a procedat la elaborarea si adoptarea unui Plan de actiuni pentru intarirea legislatiei, guvernantei si legalitatii schimburilor comerciale (FLEGT). Planul pune accentul pe stabilirea unei scheme de licenţe care să impună, în cazul importului anumitor materiale lemnoase în Comunitatea Europeană, numai intrarea acelor produse din lemn care au fost obţinute legal, în conformitate cu legislaţia naţională a ţării producătoare. Odată cu aderarea României, punctele vamale desemnate pentru libera circulaţie a mărfurilor şi autorităţile competente sunt obligate să controleze îndeplinirea acestei proceduri.
La cea de-a patra Conferinta Ministeriala asupra Protectiei Padurilor in Europa (MCPFE), organizata la Viena in anul 2003, Comunitatea Europeana si statele semnatare, printre care si Romania, s-au angajat sa ia “masuri efective pentru promovarea bunei guvernante si intarirea legislatiei forestiere, si pentru combaterea taierilor ilegale de lemn si a comertului aferent, si sa contribuie la eforturile international in acest sens” (Declaratia de la Viena, 2003, art. 20). In Rezolutia nr. 4 adoptata la Viena, statele semnatare se mai angajeaza “sa furnizeze si sa analizeze informatii despre cauzele taierilor ilegale de lemn si a comertului aferent si a impactului acestora asupra biodiversitatii padurilor; sa ia masuri efective de combatere a taierilor ilegale si a comertului aferent si sa organizeze capacitatile necesare pentru a asigura o intarire efectiva a legislatiei forestiere”.
In cea de-a 33-a sesiune din Zvolen, Slovacia, mai 2006, Comisia Forestiera Europeana si FAO, in cooperare cu celelalte organizatii internationale si regionale, au cerut statelor membre sa grabeasca aplicarea unor masuri pentru cresterea gradului de respectare a legii si ameliorare a actului de guvernanta in sectorul forestier. De asemenea, s-a subliniat rolul cooperarii inter-sectoriale in aplicarea efectiva a legii.
În cadrul întâlnirii ministeriale de la Sankt Petersburg din 28 octombrie 2005 a ENA FLEG (Întărirea legislaţiei şi guvernanţei în domeniul forestier pentru Europa şi Asia de Nord), România a semnat un acord prin care statele participante se obligă în plan politic la întocmirea unor planuri de acţiune care să vizeze combaterea activităţilor ilegale în domeniul forestier, într-o manieră transparentă şi structurată. Acest acord a mai stabilit. pentru factorii de decizie, dezvoltarea comună a conceptelor, definiţiilor şi termenilor utilizaţi de administraţiile silvice, cerinţe clare şi obligaţii pentru deţinătorii şi utilizatorii de teren forestier, construirea şi întărirea unor capacităţi şi mecanisme instituţionale menite să combată eficient comerţul ilicit cu produse lemnoase şi să implementeze instrumente anticorupţie şi de management durabil al pădurilor.
Aceste documente programatice internationale recomanda pentru o mai buna guvernanta in sectorul silvic:
dezvoltarea unui sistem de verificare fiabil care sa permita distinctia intre lemn taiat legal si ilegal;
incurajarea transparentei si dispunerea de informatii clare, inclusiv cu privire la proprietatea asupra padurilor;
cresterea capacitatii agentiilor guvernamentale pentru intarirea legislatiei existente;
intarirea aplicarii legii prin imbunatatirea coordonarii dintre autoritatile silvice, politie, autoritatile vamale si judiciare;
implicarea societatii civile pentru asigurarea transparentei;
inscrierea proceselor de cooperare in stoparea taierilor ilegale in cadrul proceselor nationale de elaborare a programelor forestiere nationale.
actualizarea reglementărilor legislaţiei forestiere şi armonizarea acestora cu legislaţia şi politica managementului resurselor naturale şi cu obligaţiile corespunzătoare asumate prin acordurile internaţionale;
impunerea legii şi a autorităţilor judiciare, în particular în domeniul legislaţiei forestiere;
evaluarea, identificarea şi dezvoltarea de strategii care să se adreseze cauzelor care stau la baza exploatărilor ilegale, comerţului şi corupţiei asociate, extragerii neautorizate de masă lemnoasă ca şi exploatării neautorizate din ariile protejate, care ameninţă biodiversitatea;
dezvoltarea şi implementarea de instrumente anticorupţie, inclusiv de coduri de conduită şi bune practici;
reducerea vulnerabilităţii trecerii peste frontiere a materialelor lemnoase provenite din masă lemnoasă recoltată ilegal, cu accent pe crearea unor sisteme de urmărire a cherestelei;
sprijin multidisciplinar pentru cercetarea principalelor cauze ale exploatărilor ilegale, comerţului şi corupţiei asociate;
angajarea factorilor de decizie pentru sporirea conştientizării publicului asupra amplorii fenomenului exploatărilor ilegale, comerţului şi corupţiei asociate şi efectul impactului negativ al acestora asupra beneficiilor pe care le aduce pădurea societăţii.
Studiile efectuate de catre Conferinta Ministeriala si de catre FAO avertizeaza asupra gravitatii problemei taierilor ilegale si ofera recomandari si exemplificari pe studii de caz cu privire la bunele practici de implementat si pasi de urmat, printre care:
identificarea corecta a cauzelor taierilor ilegale de lemn;
cresterea transparentei, claritatii si consistentei legilor;
minimizarea birocratiei si simplificarea reglementarilor;
apararea si securizarea proprietatii;
asigurarea unui echilibru intre resursele forestiere si capacitatile de prelucrare dezvoltate;
ameliorarea cooperarii institutionale si inter-sectoriale;
cresterea capacitatii sistemului judiciar de a actiona in probleme de incalcare a legislatiei forestiere;
cresterea capacitatii institutionale, inclusiv prin parteneriate intre sectorul public si cel privat;
ameliorarea surselor de date si a sistemului informational.
3. ELEMENTE DE CARACTERIZARE A PĂDURILOR DIN ROMÂNIA
1. Suprafaţa pădurii: 6,38 mil. ha din care proprietate de stat 4,2 mil. ha, reprezentând 26,7% din suprafata tarii, faţă de 29,3% media europeana
2. Volum lemn pe picior: 1.341 mil. mc
Rasinoase 39%
Fag 37%
Stejar 13%
DT + DM 11%
3. Compoziţie
Răşinoase 30%
Fag 32%
Stejar 18%
DT 16%
DM 5%
4. Volum mediu la hectar: 218 mc/ha
5. Repartiţia fondului forestier pe forme de relief:
Munte 51,9%
Deal 37,2%
Câmpie 10,9%
6. Suprafaţa de pădure/locuitor: 0,33 ha/locuitor.
7. Creşterea medie anuală: 3,6 mc/ha
8. Posibilitate anuală: 20,0 mil. mc
9.Structura pădurilor pe clase de vârstă:
0 – 20 23%
21 – 40 19%
41 – 60 18%
61 – 80 15%
81 – 100 10%
> 100 15%
10. Funcţii speciale de protecţie (53% din suprafata)
Terenuri şi soluri 43%
Ape 31%
Recreere 11%
Interes ştiinţific 10%
Factori climatici 5%
11. Suprafaţa pusă in posesie = 2.177.100 ha
Comune, oraşe, municipii = 810.500 ha
Persoane fizice = 695.000 ha, din care
- 357.000 ha prin aplicarea Legii nr. 18/1991; - 338.000 ha prin aplicarea Legii nr. 1/2000.
Foste forme asociative = 507.600 ha
Instituţii cult şi învăţământ = 164.000 ha
12. Suprafaţa padurilor brăcuite (rarite) prin tăieri ilegale este estimata la 95.077 ha
13. Suprafaţa de pădure tăiată ras prin tăieri ilegale este evaluată la 32.524 ha.
4. obiective
Obiectivele strategice ale prezentului plan de actiune de combatere a activitatilor ilegale in domeniul forestier il constituie apararea patrimoniului forestier national si a integritatii fondului forestier, precum si asigurarea unor conditii de piata corecte prin eliminarea lemnului de provenienţă ilicita din circuitul economic.
Ca obiectiv secundar, planul de actiune pentru combaterea taierilor ilegale are menirea de a implementa acquis-ului communitar in materie de paduri prin propunerea unor masuri inscrise în Acordul ENA FLEG, în Planul de actiune FLEGT al Uniunii Europene si in Declaratia si Rezolutiile MCPFE de la Viena.
5. DEFINIREA TĂIERILOR ILEGALE
Activităţile ilegale în domeniul forestier sunt acele activităţi în care lemnul este pus în valoare, tăiat, transportat, prelucrat şi/sau comercializat în contradicţie cu reglementările in vigoare. Ele pot fi împărţite în următoarele categorii:
a. Tăieri ilegale:
1. Tăieri de arbori nepuşi în valoare.
2. Tăieri de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale.
b. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la exploatarea lemnului.
c. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la transportul, prelucrarea şi comercializarea lemnului.
În cazul tăierilor de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale se disting următoarele situaţii:
- nerespectarea restricţiilor la punerea în valoare a masei lemnoase în arii protejate;
- punerea în valoare a masei lemnoase fără a respecta prevederile amenajamentului sau în baza unui amenajament întocmit necorespunzător;
- nerespectarea restricţiilor la punerea în valoare a masei lemnoase din specii protejate (cireş);
- subestimarea calitativă şi cantitativă a masei lemnoase puse în valoare.
d. Evaziunea fiscală generată de efectuarea de acte de comerţ ilegale cu material lemnos.
e. Falsul şi uzul de fals asociat cu activităţile ilegale din domeniul forestier (amenajarea pădurilor, punerea în valoare, tăiere, transport, prelucrare, comercializare)
f. Munca „la negru”
Toate activităţile ilegale mai sus menţionate se pot asocia cu fapte de corupţie.
6. CAUZE ALE TĂIERILOR ILEGALE
Principalele cauze care au determinat un nivel îngrijorător al fenomenului tăierilor ilegale sunt identificate în:
Dorinţa de obţinere imediată de venituri ilegale sau necuvenite;
Nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele identificate cu tăieri abuzive şi lipsa unor alternative, fapt ce a determinat alegerea ca sursă de venituri, exploatarea si valorificarea ilegală a lemnului.
Principalii factori care au influenţat amploarea tăierilor ilegale:
1.Reglementarea insuficientă sau necorespunzătoare, tardivitatea creerii cadrului legislativ privind regimul silvic, precum şi inexistenţa instituţiilor teritoriale cu atribuţii de control privind aplicarea acestuia, în perioada 1991- 1999;
2. Prevederi inadecvate ale legislaţiei şi nerespectarea acesteia în domeniul reconstituirii dreptului de proprietate prin validarea şi punerea in posesie ilegală a unor terenuri forestiere:
Aplicarea Legii nr.18/1991
- acceptarea reconstituirii dreptului de proprietate în baza declaraţiilor cu martori;
- nerespectarea amplasamentului real al proprietăţii şi gruparea suprafeţelor retrocedate în trupuri compacte sau în vecinătatea localităţilor;
- suprafeţele retrocedabile de pădure au fost predate grupat pe baza de protocol comisiilor locale, punerea in posesie fiind făcută de către acestea. Procesul de punere in posesie a fost tergiversat din diferite motive, multe suprafete fiind defrisate in lipsa administratiei silvice. Ulterior proprietarii au refuzat punerea in posesie pe aceste amplasamente;
- punerea in posesie s-a facut fara executarea unor lucrari de cadastru, de multe ori pe « fisii » late de citiva metri si lungi de kilometri, fara trasarea cu exactitate a limitelor intre proprietari;
- retrocedarea padurilor a fost facuta in lipsa oricarei viziuni sau cadru privind administrarea padurilor private.
Aplicarea Legii nr.1/2000:
- validarea unor suprafete fara clarificarea amplasamentelor, in absenta structurilor de control;
- puneri în posesie scriptică, fără a se face delimitarea la teren;
- schimbari de amplasamente, în vederea punerii în posesie preferenţiale;
- enclavizarea fondului forestier, datorită suprafeţelor exceptate de la retrocedare.
Aplicarea Legii nr. 400/2002:
- interpretarea abuzivă a legii, fapt ce a generat puneri în posesie ilegale.
3. Degradarea culturii organizaţionale la nivelul administraţiei silvice.
4. Neasigurarea corespunzătoare a pazei fondului forestier.
5. Crearea circuitelor economice fictive, de către unele societăţi comerciale, care au ca obiect de activitate procesarea şi comercializarea materialului lemnos, pentru a justifica în actele contabile provenienţa acestuia şi circuitul comercial al materialelor lemnoase după prelucrare, precum şi falsificarea sau utilizarea în fals a documentelor cu regim special
6. Insuficienţa personalului de control al regimului silvic. Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic, unităţi din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, înfiinţate la începutul anului 2000, au fost subordonate succesiv diverselor autorităţi ale statului si nu au avut dotarea şi numărul de personal corespunzător.
7. Implicarea necorespunzătoare a autorităţilor locale care au competenţe de control;
8. Dezvoltarea haotică a activităţilor de prelucrare primară a lemnului, situaţie care a permis procesarea materialului lemnos tăiat ilegal. Acesta a generat o cerere majorată de lemn, acoperită parţial şi din masa lemnoasă tăiată ilegal. Creşterea numărului instalaţiilor de debitat s-a realizat şi prin funcţionarea de instalaţii neautorizate care, fiind amplasate, în general, la domiciliu, nu pot fi controlate decât cu acordul scris al proprietarului.
9. Diversitatea categoriilor de proprietate forestieră, concomitent cu mărimea redusă a proprietăţii/proprietar. Numărul mare de proprietari, corelat cu personalul insuficient cu atributii de control, a condus la o eficienţă scăzută a activităţii de control.
10. Lipsa lemnului în zonele deficitare în păduri fata de nevoile de aprovizionare cu lemn ale comunitatilor locale.
11. Lipsa susţinerii şi de la bugetul de stat, la nivelul necesarului, a unor activităţi, aşa cum este prevăzut de O.G. 96/1998 (decontarea contravalorii funcţiilor de protecţie, amenajarea pădurilor, combaterea dăunătorilor, etc.);
12. Exportul de lemn rotund şi de produse din lemn cu un grad scăzut de prelucrare.
13. Aplicarea necorespunzătoare a conceptului de „Studiu sumar de amenajare”. În aceste condiţii sistemul unitar al amenajamentului nu a mai funcţionat, apărând posibilitatea realizării, în condiţii „legale” a lucrărilor de exploatare a pădurilor;
14. Posibilitatea pătrunderii în activitatea de exploatări forestiere a unor societăţi comerciale care nu îndeplinesc condiţii de încadrare cu personal de specialitate, ceea ce determină realizarea exploatărilor forestiere fără respectarea normelor de regim silvic, producând prejudicii pădurii.
15. Implicarea abuziva a proprietarului în administrarea structurilor silvice private.
16. Neasumarea responsabilităţilor de administrare în regim silvic, inclusiv de pază, de către proprietari.
7. MĂSURI PENTRU COMBATEREA TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI
A. Tăieri ilegale
Activitatea ilegala Măsuri luate Măsuri propuse Participanţi Perioada Observatii
ăş I. Cadrul legislativ
Legea nr. 26/ 1996- Codul Silvic
Ordonanţa nr.96/ 1998 privind administrarea fondului forestier naţional şi reglementarea regimului silvic, cu modificările şi completările ulterioare
Legea nr. 31/ 2000 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.
Legea nr. 81/ 1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vinatului, înlocuită cu OUG nr. 85/2006.
Legea nr. 38/ 2006 pentru aprobarea Ord. nr. 139/ 2005 privind administrarea pădurilor din România
Ordinul nr.196/2006 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind avizarea şi autorizarea funcţionării ocoalelor silvice pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi pentru autorizarea personalului silvic
H.G. nr.1071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora I. Cadrul legislativ
Modificarea Codului Silvic în vederea definirii exacte a infracţiunii de tăiere fără drept de arbori şi de defrişare ilegală a pădurii, separarea administrarii de proprietate şi reglementarea aspectului amenajamentului silvic.
Promovarea unei noi legi privind contravenţiile silvice (corelarea pedepselor cu gravitatea faptei, concizia textului de lege şi simplificarea procedurilor de aplicare a sancţiunilor
Armonizarea legislaţiei existente privind administrarea pădurilor
Elaborarea unui nou Regulament de pază al pădurii corelat cu legislaţia privind administrarea pădurilor.
Reglementarea regimului de proprietate, pază şi administrare a terenurilor forestiere nepuse în posesie
Reglementarea instrumentării şi judecării cu celeritate a infracţiunilor silvice.
Modificarea Ordonanţei nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic.
Reglementarea cadastrului forestier
Direcţia Generală pentru Politici Strategii şi Reglementări Forestiere
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Direcţia Generală de Management Forestier
Direcţia Generală de Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietăţii
Sem. II 2007
Sem. II 2007
Sem. I 2008
Sem. II 2007
Sem. I 2007
Sem.II 2007
Sem. I 2007
II. Cadrul instituţional
Înfiinţarea Direcţiei Generale de control silvic şi cinegetic în cadrul MAPDR şi a celor 9 Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.
Administrarea/ asigurarea servicii silvice pentru păduri obligatorie prin structuri silvice private sau de stat. II. Cadrul instituţional
Întărirea capacităţii instituţionale prin mărirea numărului de personal cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratelor de regim silvic şi de vânătoare cu un număr de 738 posturi.
Cursuri de perfecţionare.
Crearea unui centru naţional de pregătire şi perfecţionare în domeniul forestier
Cooperare intersectorială.
Dotarea cu sedii, echipament, vehicule de teren, cota de carburant, elicopter.
Dotarea administratorilor de păduri cu echipamente destinate încărcării şi transportului materialului lemnos confiscat.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Ministerul Finanţelor publice
2007
MAPDR, MAI
III. Activitati intreprinse
- activităţi de patrulare în păduri;
- inspecţiile de fond şi parţiale a cantoanelor silvice;
- crearea de bariere şi şanţuri în scopul limitării accesului în pădure;
- s-au încheiat protocoale şi planuri de acţiune cu Inspectoratul General de Poliţie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Jandarmeria Română;
- s- a întocmit un plan de acţiune împreună cu RNP în vederea monitorizării pădurii şi a transportului de material lemnos;
- conştientizarea societăţii civile, în special a proprietarilor de păduri asupra rolului benefic al acesteia (Protocol şi plan de acţiune cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării)
III. Activităţi preconizate
- implementarea cadastrului forestier în cadrul cadastrului general; punerea la dispoziţie a ortofotoplanurilor.
- preluarea în pază a tuturor pădurilor, indiferent de forma de proprietate;
- intensificarea controlului privind stadiul încheierii de către proprietar şi unităţile silvice a contractelor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice;
- identificarea zonelor de risc şi intensificarea controalelor în zonele expuse tăierilor ilegale;
- atragerea, informarea şi formarea ONG-urilor şi a societăţii civile în acţiunile de combatere a tăierilor ilegale şi pentru schimbul de informaţii utile;
- crearea unei baze de date care să cuprindă toţi proprietarii de pădure şi amplasamentul suprafeţelor deţinute de aceştia;
- obligarea primăriilor să comunice la ITRSV schimbările privind titularul dreptului de proprietate;
- identificarea suprafeţelor puse ilegal în posesie;
- participarea organelor de Poliţie alaturi de personalul silvic la rezolvarea sesizărilor, după caz
- parteneriat silvic-politie-parchet
- Elaborarea unui plan de acţiune ITRSV, Administratori de pădure şi MAI
-Strategia lemnului de foc Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Direcţia Generală de Management Forestier
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
Toate unitatile silvice de administrare
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
Toate unitatile silvice de administrare
MAI
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
Ministerul Administraţiei şi Internelor Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare Ministerul Administraţiei şi Internelor
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor
Toate unitatile silvice de administrare
Directia Generala de Control Silvic si Cinegetic Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare Ministerul Administraţiei şi Internelor
Directia Generala de Control Silvic si Cinegetic Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare Ministerul Administraţiei şi Internelor
Ministerul Public
MAPDR, MAI, Toate unitatile silvice de administrare
MEcC, MAI şi MAPDR
2007
Sem. II 2007
permanent
permanent
Permanent
Sem.II 2008
Sem.I 2007
Permanent
Permanent
Permanent
anual
Sem. II 2007
-
ăşă I. Cadrul legislativ
Normele tehnice nr. 2 privind îngrijirea şi conducerea arboretelor, aprobate prin O.M. nr.1649/31.10.2000
Normele tehnice nr. 3 privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, aprobate prin O.M. nr. 1650/31.10.2000
Normele tehnice nr. 4 pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin O.M. nr.1651/31.10.2000
Normele tehnice nr.5 pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin O.M. nr.1672/07.11.2000
Legea nr. 26/ 1996- Codul Silvic
Legea nr. 31/ 2000 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor silvice
O.M. nr. 33/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind confecţionarea şi folosirea ciocanelor silvice din dotarea structurilor silvice constituite la nivel de ocoale silvice, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată şi a celor proprietate publică aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor
O.M. nr. 1306/2005 privind aprobarea Procedurii de aprobare, modificare, anulare şi casare a actelor de punere în valoare pentru produsele lemnoase provenite din fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului, precum şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier
I. Cadrul legislativ
Modificarea normelor tehnice silvice în vederea adaptării la sistemul de administrare a pădurilor.
Promovarea unei noi legi privind contravenţiile silvice (majorarea pedepselor, concizia textului de lege şi diversificarea faptelor sancţionate, simplificarea procedurilor de aplicare a sancţiunilor)
Autorizarea personalului silvic din toate structurile de administrare. Direcţia Generală pentru Politici Strategii şi Reglementări Forestiere
ICAS
Directia Generala de Control Silvic si Cinegetic
Direcţia Generală pentru Politici Strategii şi Reglementări Forestiere
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Direcţia Generală pentru Politici Strategii şi Reglementări Forestiere
ITRSV
Sem. I 2008
Sem. II 2007
Sem. II 2007
II. Cadrul instituţional
Înfiinţarea Direcţiei Generale de control silvic şi cinegetic în cadrul MAPDR şi a celor 9 Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.
II. Cadrul instituţional
Întărirea capacităţii instituţionale prin mărirea numărului de personal cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratelor de regim silvic şi de vânătoare cu un număr de 738 posturi.
Cursuri de perfecţionare.
Cooperare intersectorială.
Dotarea cu sedii, echipament, vehicule de teren, cota de carburant, elicopter.
Dotarea administratorilor de păduri cu echipamente destinate încărcării şi transportului materialului lemnos confiscat.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
2007
III. Activităţi întreprinse
- reprimirea partizilor din fond forestier proprietate privată, executată de către reprezentantul ITRSV
- verificarea prin sondaj a actelor de punere în valoare şi a respectării cotei alocate
- alocarea de cotă de tăiere de către Direcţia Generală de Management Forestier
III. Activităţi preconizate
- planificarea controalelor periodice astfel încât fiecare structură silvică sa fie verificată cel puţin odată la doi ani.
- punerea în valoare se face de către administrator.
-reprimirea parchetelor de către administrator.
- Atragerea şi instruirea ONG-urilor şi a societăţii civile în acţiunile de combatere a tăierilor ilegale şi pentru schimbul de informaţii utile.
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
Toate unitatile silvice de administrare
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
Sem.I 2007
2007
2007
B. Nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea masei lemnoase
I. Cadrul legislativ
Legea nr. 26/ 1996- Codul Silvic
Legea nr. 31/ 2000 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor silvice
O.M. nr. 635/2002 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea termenelor, modalitatilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase din paduri si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national
O.M. nr. 280 din 26/04/2004
pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului de cazier tehnic de exploatare a masei lemnoase
O.M. nr. 1126/2005 privind numirea Comisiei de atestare a agenţilor economici în activitatea de exploatare forestieră, aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei de atestare a agenţilor economici în activitatea de exploatare forestieră şi a criteriilor de atestare a agenţilor economici în activitatea de exploatare forestieră I. Cadrul legislativ
Promovarea unei noi legi privind contravenţiile silvice (majorarea pedepselor, concizia textului de lege şi diversificarea faptelor sancţionate, simplificarea procedurilor de aplicare a sancţiunilor).
Stabilirea sistemului de punctaj pentru cazierul tehnic de exploatare.
Obligativitatea exploatării doar cu operatori economici autorizati
Regulamentul de funcţionare a comisiei de atestare.
Atestarea tuturor administratorilor.
Direcţia Generală pentru Politici Strategii şi Reglementări Forestiere
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Sem.I 2007
II. Activităţi întreprinse
- s-a creat baza de date cu operatorii economici atestaţi în activitatea de exploatare;
- controale de exploatare;
- verificarea documentelor cu regim special utilizate de operatorii economici cu activitate de exploatare II. Activităţi preconizate
- verificarea tuturor operatorilor economici cu activitate de exploatare privind îndeplinirea condiţiilor care au stat la baza atestării şi a modului de lucru în partizi.
-22 Ghid de bune practici
-23 Verificarea corectitudinii semnalarii si inregistrarii prejudiciilor
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
ASFOR
Toate unitatile silvice de administrare
Permanent
Sem.I 2007
permanent
C. Nerespectarea prevederilor legale privind transportul, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase.
Activitatea Măsuri luate Măsuri propuse Participanţi Perioada Observaţii
ş
I. Cadrul legislativ
HG nr. 427/ 2004 pentru aprobarea Normelor privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, cu modificările şi completările ulterioare
Legea nr. 31/ 2000 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.
Ordinul nr. 758/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind confecţionarea dispozitivelor de marcat materialul lemnos rotund, cioplit sau ecarisat şi folosirea acestor dispozitive I. Cadrul legislativ
Modificarea H.G. nr. 427/2004 cu impunerea unui sistem informatizat de gestiune a lemnului, crearea unei baze de date cu tranzacţiile de masă lemnoasă.
Promovarea unei noi legi privind contravenţiile silvice (majorarea pedepselor, concizia textului de lege şi diversificarea faptelor sancţionate, simplificarea procedurilor de aplicare a sancţiunilor). Direcţia Generală pentru Politici Strategii şi Reglementări Forestiere
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic
Sem.I 2007
Sem. II 2007 Se va colabora cu Ministerul Economiei şi Comerţului
II. Activităţi întreprinse
- s- a creat baza de date cu agenţi economici care desfăşoară activităţi de prelucrare, comercializare a masei lemnoase;
- s-au încheiat protocoale şi planuri de acţiune cu Inspectoratul General de Poliţie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Jandarmeria Română şi Garda Financiară;
- s- a întocmit un plan de acţiune împreună cu RNP în vederea monitorizării pădurii şi a transportului de material lemnos . II. Activităţi preconizate
- verificarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de prelucrare, depozitare, comercializare şi transport de materiale lemnoase;
- încheierea unui protocol cu autoritatea naţională a vămilor (participarea silvica la actul de vamuire) şi transport marfă (inclusiv administratia portuara, ANSV);
- crearea unei baze de date cu documentele cu regim special, declarate pierdute, distruse sau furate.
- autorizarea spaţiilor destinate comercializării materialelor lemnoase şi Pomilor de Crăciun.
- efectuarea de controale pe drumurile publice
Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare
MAI
MF
MAPDR,
MF
MAI,
C.N. Imprimeria Nationala
Autoritatile locale, ITRSV
MAPDR,
MAI
ITRSV
Toate unitatile silvice de administrare
permanent
Sem. I 2007
Sem. II 2007
Sem. II 2007
Permanent
Cuantificarea rezultatelor controlului
Număr de acţiuni realizate/ număr de acţiuni propuse- semestrial
Volumul de masă lemnoasă tăiat ilegal (mc)- semestrial
Volumul de masă lemnoasă confiscat (mc) – semestrial
Suprafeţe preluate în administrare (ha) – semestrial
Suprafeţe cu arborete tăiate ras ilegal (ha) – anual
Suprafeţe cu arborete cu consistenţă redusă prin tăieri ilegale – 0,3-0,1 (ha)
Aici poti semna petitia:Green Peace
Printre riscurile centralelor nucleare se numără: riscul unor accidente majore (de genul celui de la Cernobîl), scurgeri de substanţe radioactive care pot afecta atât mediul înconjurător cât şi sănătatea oamenilor din zonă, depozitarea deşeurilor radioactive rezultate în urma exploatării, proliferarea armelor nucleare ( în reactoarele care folosesc uraniu natural drept combustibil, aşa cum este şi cel de la Cernavodă, se poate produce plutoniu, folosit la fabricarea armelor nucleare, aşa cum s-a întâmplat în India, în 1974 şi ulterior) s.a.
Greenpeace militează pentru promovarea energiei regenerabile ca alternativă la energia nucleară deoarece ţara noastră are un potenţial foarte mare în acest domeniu, acest tip de energie nu prezintă riscuri faţă de mediul înconjurător sau faţă de sănătatea oamenilor şi necesită investiţii semnificativ mai mici decât energia nucleară.
Pentru a trimite aceasta scrisoare intra pe Green Peace Romania(click aici)
Stimate Domnule Ministru,
In prezent se iau decizii cruciale la nivelul Uniunii Europene pe tema cultivarii organismelor modificate genetic (OMG) in Europa. Aceste decizii vor avea consecinte semnificative asupra viitorului alimentatiei noastre, asupra sanatatii noastre si asupra mediului inconjurator.
Comisia Europeana doreste sa oblige Austria, Franta, Grecia si Ungaria sa renunte la masurile de siguranta pe care le-au adoptat impotriva porumbului MON810 al companiei Monsanto – singurul organism modificat genetic a carui cultivare este inca permisa in Uniunea Europeana.
Doresc sa va felicit pentru ca la 2 martie ati respins tentativa Comisiei Europene de a forta Austria si Ungaria sa ridice interzicerea asupra cultivarii MON810 si avem increderea ca va veti mentine aceeasi pozitie si in cazul Greciei si Frantei.
Comisia Europeana a propus de asemenea autorizarea cultivarii a doi hibrizi de porumb modificat genetic (Syngenta Bt11 si Pioneer 1507). Aceasta ar fi prima autorizare pentru cultivarea de organisme modificate genetic in Europa din 1998 incoace.
Avand in vedere faptul ca:
Va solicitam sa votati impotriva propunerilor Comisiei Europene si sa anuntati public pozitia Dvs. si intentia de vot asupra problematicii organismelor modificate genetic.
Un vas esuat in luna august in largul Madagascarului a deversat treptat in apa tone de deseuri, ce au devastat ecosistemul regiunii si au afectat sanatatea oamenilor, informeaza Treehugger.
Vasul turcesc Gulser Ana s-a scufundat in apropiere de cel mai sudic punct al Madagascarului. Incarcatura sa de 39.000 de tone de fosfat brut, 568 de combustibil si 66 de tone de disel s-au scurs treptat in Oceanul Indian.
Zona in care s-a produs incidentul este chiar regiunea in care balenele se inmultesc si este un coridor major pentru migratia speciilor marine, potrivit organizatiei World Wide Fund for Nature (WWF).
„Noua balene au esuat doar in septembrie, iar unele portiuni de plaja par sa fie adevarate zone ale mortii. Localnicii sufera de boli respiratorii, de piele si de diaree”, se arata in raportul intocmit de WWF.
Documentul mai arata ca exista pete de petrol ce acopera 30 de kilometri de plaja si ca 20.000 de oameni au fost afectati de incident, in mod direct de boli, sau indirect prin impactul asupra animalelor. In plus, cei care lucreaza la inlaturarea petei nu detin echipamentele necesare, expunandu-se bolilor.
Foto: Treehugger
